Opiniile SITT: Munca de acasa – un beneficiu apreciat dar si un risc major pentru angajati!

Pandemia COVID – 19 a condus la o explozie a numarului de angajati care lucreaza de acasa. Sectorul ITC domina acest top insa si angajati din multe alte domenii lucreaza in aceasta perioada exclusiv de acasa. In conditiile in care tot mai multe voci sustin ca acest regim de munca se va permanentiza, este important sa analizam acest concept si din perspectiva riscurilor pe care le poate aduce.

Desi de ani buni domina topurile celor mai dorite beneficii in randul angajatilor, posibilitatea de a munci de acasa era acordata destul de restrictionat pana acum. Iata insa ca dupa 2 luni de munca de acasa impusa de pandemia COVID19, se discuta in destule companii despre prelungirea acestui regim de munca cel putin pana la finalul acestui an, ba chiar in unele, de implementarea ca regim permanent de lucru. Ce anume s-a schimbat, dincolo de a ramane doar o masura de protectie a raspandirii covid 19? Si in conditiile permanentizarii muncii de acasa, mai putem discuta de un echilibru sanatos intre viata personala si viata profesionala? Si care pot fi consecintele pe termen lung asupra relatiei de munca?

Munca de acasa: beneficiu pentru angajati sau angajatori?

Munca de acasa nu este o noutate, in special pentru companiile din sectorul ITC unde se lucreaza de acasa inclusiv in regim permanent de ani buni. Acum insa tot mai multe companii declara ca o vor intensifica in perioada urmatoare, inclusiv companii gigant precum Facebook sau Twitter. Pentru multi angajati aceste decizii au fost primite cu bucurie. Am putut observat de-a lungul anilor preferinta accentuata a multor angajati pentru munca de acasa in special in randul tinerilor. Aceasta are legatura cu o anumita proiectie privind un stil de viata liber, la alegerea fiecarui individ si probabil cu anumite constrangeri logistice legate de trafic, calitatea transportului public sau calitatea spatiilor de lucru. Daca aceste elemente justificau sau nu, aceasta preferinta pentru o izolare sociala benevola chiar si inainte de pandemia covid – 19 este cu totul discutabil, insa in mod cert o permanentizare a acestui regim de lucru va avea consecinte asupra mentinerii unui echilibru sanatos intre viata personala si cea profesionala dar si asupra conditiilor de munca, aspecte pe care le vom explora in continuare.

Principalele motive pentru care pana in prezent angajatorii locali o restrictionau erau legate de temeri privind o scadere de productivitate si constrangeri tehnice si de confidentialitate sau securitate a datelor in special in activitatile in relatie cu clientii finali. Daca problemele tehnice respective cele de securitate au fost depasite si pentru ca pandemia a impus prin lege acest tip de regim de lucru, dupa 2 luni, nivelurile de productivitate ale angajatilor arata cresteri spectaculoase. Coroborat cu o scadere deloc de neglijat si a costurilor logistice, acest aspect pare a fi elementul cheie in fundamentarea deciziilor de prelungire sau chiar permanentizare a munci de acasa.

Impactul asupra echilibrului viata personala – viata profesionala

Cum se justifica aceasta crestere de productivitate? Angajatii lucreaza mai bine de acasa sau angajatii lucreaza mai multe de acasa? Raspunsul sta in ambele afirmatii insa realitatea arata ca unii angajati lucreaza mult mai mult de acasa. Ceea ce vedem dupa 2 luni de munca de acasa este in primul rand o crestere cantitativa a muncii iar acest aspect are si cel mai mare impact asupra echilibrului viata personala – viata profesionala. Absenta delimitarii fizice dintre cele 2 componente esentiale din viata fiecaruia dintre noi, casa si locul de munca, trebuie inlocuita cu disciplina si control de sine. Mai mult, prin acest comportament eliminam fara sa ne dam seama conceptele de program de lucru, de repaos obligatoriu, de ore suplimentare sau munca de weekend, de volume sau norme normale de lucru. Daca pentru angajator toate astea se traduc in final prin profituri mai mari, pentru noi ca angajati se traduc prin pierderi atat financiare cat si personale. Pe cat posibil trebuie sa incercam sa avem si acasa un program de lucru stabil, sa contorizam timpul efectiv lucrat si sa efectuam ore suplimentare doar daca ni se cere acest lucru si sunt contorizate si platite ca atare. Oare am putea sa mentinem ritmul ridicat de volum de munca dar mai ales de disponibilitate pe care il aratam de acasa si intr-un regim de lucru de la birou? Si daca nu, care credeti ca ar putea fi consecintele, caci o crestere de productivitate se ignora infinit mai usor (de regula) decat o scadere de productivitate. Pe scurt trebuie sa ne comportam si sa muncim de acasa in exact acelasi ritm cum am fi facut-o daca veneam la birou!

Impactul asupra nivelului salariilor

Un alt impact pe care munca de acasa permanentizata il poate avea este o scadere a nivelului salariilor. Unul din aspectele esentiale din nivelului salariului este localizarea geografica. De pilda angajatii din marile centre urbane, vor solicita salarii mai mari din cauza costului vietii mult mai ridicat. Este deja de notorietate exemplul Clujului, oras cu salarii relativ mari insa si un cost al vietii pe masura. Intr-un regim de munca de acasa acest factor se poate pierde foarte usor. Un angajat care traieste in Cluj si care are un anumit cost al vietii va intra in competitie cu un angajat care locuieste intr-o zona cu un cost al vietii semnificativ mai redus si care prin urmare va putea accepta si un salariu mai mic. Pe termen lung, consecintele pot fi grave pentru echilibrul financiar al celor care locuiesc astazi in orase cu costuri mari ale vietii. Din nou, pentru companii acest luru va insemna un plus de profitabilitate insa pentru angajat poate conduce la o potentiala pierdere semnificativa.

Impactul asupra puterii colective a angajatilor

Angajatii care petrec mai mult timp unii cu ceilalti dezvolta mult mai usor relatii personale, dezvolta idei si opinii comune, se informeaza si formeaza reciproc, dezvolta incredere unii in altii si ca atare reusesc sa formeze un grup unit, cu teluri si obiective comune. Toate aceste elemente se pierd prin conceputul de munca de acasa cu un impact major mai ales asupra puterii colective a angajatilor. Se pierde in special capacitatea angajatilor de a raspunde in mod colectiv provocarilor sau problemelor cu care se pot confrunta la locul de munca, cu consecinte grave asupra conditiilor de munca dar si a capacitatii de negociere colectiva cu angajatorii.

Munca de acasa este un subiect complex care nu poate fi cuprins in cateva randuri. Multi angajati nu vad neaparat un beneficiu in munca de acasa si se simt mult mai productivi la locul de munca. Cu toate acestea, lumea muncii se va schimba din nou si trebuie sa fim pregatiti daca dorim sa pastram un minim de conditii si drepturi in calitate de angajati. Ar fi o naivitate majora, sa continuam sa ne bazam strict pe efectul de “concurenta de piata” in conservarea unei anumite bunastari cand vedem bine ca inclusiv munca de acasa erodeaza masiv acest principiu.

Sindicatul IT Timişoara reprezintă peste 6.000 de salariaţi din diverse companii din sectorul IT, servicii suport și servicii outsourcing din România.

Biroul de presă al Sindicatului IT Timişoara

Pentru relaţii suplimentare puteţi contacta biroul de presă al SITT la adresa contact@sitt.ro.