Fără îndoială, ultimele decenii au adus schimbări remarcabile în ceea ce privește funcționarea economiei și în special în ceea ce privește tendința accelerată de globalizare a activităților economice. România nu a fost izolată de acest proces și, prin urmare, este puternic integrată în ceea ce se numește lanțurile de producție globalizate ale companiilor multinaționale. Diverse companii multinaționale și-au instalat filiale în România, iar astfel țara noastră a devenit o rotiță destul de importantă în mecanismul economiei integrate global. În acest context, reprezentarea salariaților este mai necesară ca oricând, întrucat dinamica unei economii globalizate este cu totul diferită de cea a unei economii preponderent naționale. În același timp, viteza de relocare a capitalului este infinit mai mare decât cea a forței de muncă, ceea ce poate crea turbulențe majore în stabilitatea și predictibilitatea unui loc de muncă. Bineînțeles că aceste transformări modifică esențial și modelul de reprezentare a salariaților în aceste tipuri de companii, aducând abordări și mecanisme noi care să poată face față provocărilor globalizării.
Unul din aceste instrumente este și comitetul european de întreprindere (EWC-European Works Council) și, așa cum se sugerează încă din denumire, întinderea activității și influenței acestui organism este, în cea mai mare parte a cazurilor, spațiul european. În cele ce urmează, încercăm un exercițiu de informare prin care să vă prezentăm unul dintre aceste instrumente disponibile și salariaților din România atât timp cât au o reprezentare organizată în relația cu angajatorul.
Cum apare un astfel de organism? Fără să intram în prea multe detalii juridice, trebuie menționat că existența unui astfel de organism într-o companie multinațională este dependentă de 3 factori: compania să aibă mai mult de 1000 de angajați în Europa, compania să aibă minimum două filiale în Europa care la rândul lor să aibă minimum 150 de salariați și să existe o solicitare din partea a cel puțin două filiale pentru înființarea unui astfel de comitet. Astăzi avem un număr de peste 900 de astfel de organisme care reprezintă undeva la 15 milioane de angajați.
Care este rolul comitetului? Rolul comitetului european de întreprindere este unul esențial pentru calitatea dialogului social la nivelul fiecărei filiale naționale întrucât pune la aceeași masă reprezentanți ai salariaților din toate filialele europene cu managementul central. Scopul activității acestui comitet este acela de informare și consultare cu managementul de la cel mai înalt nivel pe chestiuni care au un impact în cel puțin două filiale - adică sunt transnaționale. Cel mai simplu exemplu ar fi mutarea unei activități dintr-o țară în alta sau un plan de concedieri decis la nivel de grup. Din nou, foarte pe scurt și fără multe detalii juridice, definim informarea ca fiind transmiterea de date de către angajator către reprezentanții salariaților, suficient de detaliate ca aceștia să se familiarizeze cu subiectul și să permită acestora să poată evalua un posibil impact și să formuleze un punct de vedere, iar consultarea ca fiind stabilirea unui dialog sau schimb de opinii între reprezentanții salariaților și conducerea centrală într-un moment, mod și cu un conținut adecvat care să le permită un aviz privind măsurile propuse de conducere. Este lesne de înțeles importanța muncii unui astfel de organism, mai ales în contextul unor tulburări precum planuri de reorganizare.
Cum funcționează comitetul? Funcționarea comitetului are la bază un amplu proces de negociere al cărui rezultat este așa-numitul statut al comitetului european de întreprindere. Prin acest statut se definesc în termeni cât mai clari o multitudine de detalii, printre care cele mai importante ar fi: cum și când se face informarea și consultarea? ce fel de informații sunt considerate confidențiale și cât timp? câte reuniuni se vor face anual? cine va face agenda reuniunilor? care sunt condițiile de reprezentare a filialelor în cadrul comitetului? care este bugetul? șamd. Ca să înțelegeți importanța acestui proces, vă facem cunoscut doar că legislația prevede o perioadă de 36 de luni pentru finalizarea negocierilor. Comitetul va funcționa respectând legislația țării unde compania are sediul central.
Cine face parte din acest comitet? De îndată ce statutul comitetului a fost finalizat, în funcție de cele decise prin acest document care va juca rolul de lege internă, din fiecare filială vor participa un anumit număr de reprezentanți ai salariaților. Salariații au dreptul să aleagă din rândul lor un secretar general al comitetului care va avea rol de reprezentare în relația cu toți partenerii. De regulă, ședințele sunt prezidate de către management, în speță directorul de HR global, iar agenda se face tot în funcție de cele decise prin statut, fie strict de către management, fie împreună cu echipa de coordonare (sau comitetul restrâns de coordonare) al comitetului european de întreprindere.
Cine face parte din echipă / comitetul de coordonare? Comitetul de coordonare este un grup restrâns, un fel de grup de lucru, care are rolul de a coordona activitatea de zi cu zi a comitetului european de întreprindere și care ține direct legătura cu managementul. De regulă, din acest grup fac parte câte un reprezentant al salariaților din câteva filiale, cele mai reprezentative la nivel european. Tot acest comitet restrâns ține legătura cu conducerea centrală în perioadele dintre reuniunile regulate.
Bun, dar ce face practic acest comitet european? Înainte de toate, trebuie menționat că acest organism nu este un organism de negociere. Are un rol pur informativ și consultativ, însă este oarecum firesc atât timp cât negocierile colective se poartă la nivel local în fiecare filială. Organismul însă este o oportunitate extraordinară de a primi informație cu suficient de mult timp înainte ca o anumită decizie să fie aplicată, informație care ulterior se transmite și folosește la nivel național, de a fi consultat și, în speță, a transmite un punct de vedere al salariaților privind aceste decizii și nu numai către managementul de la cel mai înalt nivel. De multe ori, comitetul este informat și mai bine și mai repede decât managerii de filiale, fiind astfel un instrument esențial în dialogul social de la nivel național pentru anticiparea și diluarea efectelor negative ale schimbărilor din cadrul grupului. În plus, creează un sistem de relaționare între reprezentanții salariaților de la nivelul fiecărei filiale care creează o solidaritate și unitate suficient de puternice pentru a pune presiune pe companie atunci când este cazul. Totodată este un bun mecanism de lobby privind situații specifice din fiecare filială.
În calitate de reprezentant al salariatilor, SITT este prezent în două astfel de organisme, după cum urmează. În compania Alcatel-Lucent comitetul european de întreprindere se numește ECID (european comittee for information and dialog) la nivelul căruia SITT are 3 reprezentanți, inclusiv un reprezentant în comitetul restrâns, iar în compania Accenture Managed Services, unde organismul se numește Accenture Employee Forum, SITT are un reprezentant, deocamdată doar cu rol de observator.
Rolul și scopul acestui articol este de a va informa avantajele și instrumentele de care putem beneficia în cazul unei reprezentări organizate a salariaților. Este esențial să înțelegem că rolul sindicatului, în special în cadrul unui grup multinațional nu poate fi îndeplinit de niciun alt tip de organism sau, cu atât mai mult, de o reprezentare individuală.
Florentin Iancu
SITT – Sindicatul IT Timisoara